Cum pot afla care este instanța/ notarul competent/ă pentru dezbaterea succesiunii?
Potrivit legii, moștenirea se deschide la ultimul domiciliu al defunctului, mai exact la judecătoria/ cabinetul notarial în a cărei circumscripție acesta avea ultimul domiciliu la momentul decesului.
O precizare importantă este că domiciliul defunctului nu este echivalent întotdeauna cu locul în care acesta a decedat.
Pot să dezbat o succesiune în instanță?
Dezbaterea succesorală are loc de regulă la notarul public, însă în anumite condiții, pot fi sesizate și instanțele judecătorești în vederea desfășurării procedurii succesorale. În cazul în care succesibilii nu se înțeleg asupra anumitor aspect referitoare la moștenire, aceștia au posibilitatea de a investi instanța judecătorească în vederea dezbaterii succesorale.
O succesiune poate forma și obiectul dosarului unei instanțe de judecată, în următoarele cazuri:
-când succesibilii își contestă unii altora calitatea de moștenitor;
-când succesibilii nu se înțeleg cu privire la compunerea masei succesorale;
-când succesibilii nu se înțeleg cu privire la întinderea drepturilor care li se cuvin.
Cât timp durează dezbaterea succesiunii la notar?
Durata acestei proceduri variază în funcție de numărul de moștenitori și de bunurile din masa succesorală.
În cazul în care defunctul are doar un singur moștenitor legal, procedura succesorală poate dura cca. 2 săptămâni.
Desigur, acest lucru numai dacă, în prealabil, ați transmis toate documentele către notar și acesta a demarat procedura de dezbatere succesorală.
Care sunt actele necesare pentru dezbaterea moștenirii la notar?
1. Certificat de deces
2. Acte de stare civilă moștenitori – certificate de naștere, căsătorie, divorț (dacă este cazul)
3. Acte de identitate moștenitori + procură de reprezentare succesiune și act de identitate mandatar (dacă este cazul)
4. Acte de proprietate imobile (dacă este cazul)
5. Extrase de cont bancare (dacă este cazul)
6. Certificate de acționar (dacă este cazul)
7. Talon și carte auto (dacă este cazul)
8. Act de concesiune loc de veci (dacă este cazul)
9. Certificat de atestare fiscala ANAF de la localitatea/sectorul unde a avut domiciliul
10. Certificat de atestare fiscala DITL (pentru imobilele care sunt incluse în masa succesorală)
11. 2 martori care sa-l fi cunoscut pe defunct
* 9 si 10 se obțin după punerea dosarului pe rol și emiterea de biroul notarial a unei adrese
Sunt obligat să dezbat succesiunea?
Dezbaterea succesiunii nu este o procedură obligatorie, însă aceasta este necesară pentru obținerea certificatului de moștenitor și pentru stabilirea calității de moștenitor cât și pentru determinarea exactă a întinderii drepturilor moștenitorilor.
În cât timp trebuie acceptată moștenirea?
Opțiunea succesorală trebuie să aibă loc înlăuntrul termenului de 1 an de la data deschiderii moștenirii, sau după caz de la data naşterii celui chemat la moştenire, dacă naşterea s-a produs după deschiderea moştenirii; de la data înregistrării morţii în registrul de stare civilă, dacă înregistrarea se face în temeiul unei hotărâri judecătoreşti de declarare a morţii celui care lasă moştenirea; de la data la care legatarul a cunoscut sau trebuia să cunoască legatul său; sau de la data la care succesibilul a cunoscut sau trebuia să cunoască legătura de rudenie pe care se întemeiază vocaţia sa la moştenire, dacă această dată este ulterioară deschiderii moştenirii.
Cum pot accepta moștenirea?
Aveți posibilitatea de a accepta moștenirea în mod expres, fie prin înscris autentic (de ex. declarație notarială), fie prin înscris sub semnătură privată; sau în mod tacit, prin acte sau fapte pe care nu ar putea să-le facă decât cel care are calitatea de moştenitor și din care reiese în mod neechivoc intenția de a accepta succesiunea.
Aceste acte sunt cele de de dispoziţie, administrare definitivă ori folosinţă a unor bunuri din moştenire, făcând excepție actele de conservare, supraveghere și de administrare provizorie, când intenția succesibilului nu a fost aceea de a-și însuși prin aceste acte calitatea de moștenitor.
Actele cu valoare de acceptare tacită a succesiunii, enumerate limitativ de art. 1110 din Codul civil, sunt următoarele:
1. Folosirea unor bunuri din masa succesorală, sau efectuarea unor acte de dispoziție asupra acestora, sau de administrare definitivă;
2. Efectuarea de acte de dispoziție privind drepturile asupra moștenirii (sau privind o parte din acestea), sub următoarele forme:
a) înstrăinarea de către succesibil a drepturilor asupra moștenirii, chiar dacă s-a făcut cu titlu gratuit;
b) renunțarea la moștenire în folosul unuia sau mai multor moștenitori determinați, chiar cu titlu gratuit;
c) renunțarea la moștenire, cu titlu oneros, chiar dacă a fost făcută în favoarea celorlalți moștenitori.
Ce opțiuni există în cazul în care nu doresc să accept moștenirea?
În acest caz, aveți posibilitatea de a renunța expres la moștenire în termenul de opțiune succesorală, ori să nu vă exercitați niciun drept de opțiune succesorală după ce ați luat la cunoștință despre deschiderea moștenirii și despre calitatea dumneavoastră de moștenitor, caz în care va opera prezumția de renunțare.
În cazul în care doriți să renunțați la moștenire vă sfătuim să apelați la serviciile unui notar public pentru a face această declarație în formă autentică, sau , după caz, la misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României.
Mai există posibilitatea de a renunța la moștenire în cazul în care am efectuat acte cu valoare de acceptare tacită?
Din punct de vedere legal, succesibilii care îndeplinesc acte ce pot avea astfel de semnificație, vor fi considerați acceptanți ai moștenirii.
În cazul în care doriți să îndepliniți acte ce pot avea valoarea acceptării tacite, dar nu doriți ca prin aceasta să fiți considerat acceptant, este necesară în acest sens, o declarație autentică notarială, anterioară îndeplinirii actului.
Dacă am renunțat la moștenire, îmi mai pot retrage această decizie și să o accept?
În tot cursul termenului de opțiune (1 an de la data deschiderii succesiunii), renunțătorul poate revoca renunțarea, dacă moștenirea nu a fost deja acceptată de alți succesibili care au vocație la partea care i-ar reveni.
În acest sens, revocarea renunțării valorează acceptare, iar bunurile moștenirii vor fi preluate în starea în care se găsesc și sub rezerva drepturilor dobândite de terți asupra acelor bunuri.
Cum pot afla care este cota din moștenire care îmi revine în cadrul dezbaterii succesorale?
Puteți afla cu ușurință dacă vă încadrați printre clasele de moștenitori legali definite de Codul Civil. Cotele ce aparțin fiecărei clase de moșteitori, nu sunt fixe ci diferă în funcție de clasa de moștenitori cu care vine în concurs la moștenire.
De exemplu, dacă defunctul are ca și moștenitor pe soțul supraviețuitor, ceilalți moștenitori vor veni la moștenire în ordinea tabelului de mai jos, iar cota de moștenire a soțului supraviețuitor este variabilă în funcție de aceste clase de moștenitori:
Cota soțului supraviețuitor:
Moștenitorii din celelalte clase cu care vine în concurs:
Soț supraviețuitor- ¼ (un sfert)
Clasa I- DESCENDENȚII-(vor culege ¾)
Soț supraviețuitor- 1/3 (o treime)
Clasa a II-a- ASCENDENȚII PRIVILEGIAȚI împreună cu- COLATERALII PRIVILEGIAȚI- (vor culege 2/3)
Soț supraviețuitor- ½ (jumătate)
Clasa a II-a- ASCENDENȚII PRIVILEGIAȚI-(vor culege ½)
Soț supraviețuitor- ½ (jumătate)
Clasa a II-a- COLATERALII PRIVILEGIAȚI- (vor culege ½)
Soț supraviețuitor- ¾ (trei sferturi)
Clasa a III-a- ASCENDENȚII ORDINARI– (vor culege ¼)
Soț supraviețuitor- ¾ (trei sferturi)
Clasa a III-a- COLATERALII ORDINARI- (vor culege ¼)
Aș putea să ofer partea din moștenire cuvenită unui alt moștenitor?
Renuntarea la mostenire nu se poate face in favoarea unuia sau a altuia dintre mostenitori. Este posibilă renunțarea la moștenire, caz în care ceilalți moștenitori vor prelua întreaga moștenire, inclusiv partea ce vă revenea; ori acceptarea moștenirii și ulterior, transmiterea acesteia prin acte de dispoziție (donație, contract de vânzare-cumpărare, etc) moștenitorului respectiv.
Cum pot dezmoșteni pe cineva?
Dezmoștenirea este dispoziția testamentară prin care testatorul îi înlătură de la moștenire, în tot sau în parte, pe unul sau mai mulți dintre moștenitorii săi legali și poate fi directă atunci când testatorul dispune prin testament înlăturarea de la moștenire a unuia sau mai multor moștenitori legali și indirectă atunci când testatorul instituie unul sau mai mulți legatari
